21 ianuarie 2010

Alocuţiunea “Masoneria – înţelesuri şi travaliu” din Ianuarie 2010 a P∴R∴F∴ Viorel Dănacu, Mare Maestru din trecut al Marii Loji Naționale a României

Masoneria este mai înainte de toate locul unde oamenii liberi, de bună voie, se reunesc pentru  a cunoaşte, a-şi împărtăşi unii altora experienţele lor de început, iar apoi încet, încet, de a-şi alege sau nu, calea iniţiatică.

Marea Lojă Naţională a României a lansat clasei de intelectuali a ţării o provocare  în acest sens, de acum 8 ani şi mai bine, declarând public că Masoneria face front comun împotriva corupţiei, relei credinţe, obscurantismului şi extremismului de orice fel.

A propus şi făcut paşi remarcabili în ceea ce a însemnat regenerarea Ordinului, redarea prestigiului într-o infimă măsură, dar, cel  mai important este că a reluat şi continuat relaţiile cu Marea Lojă a Franţei – GLdF, singura Obedienţa din lume care a găzduit Francmasoneria română în exil.

Doresc să vă marturiresc câteva lucruri, pe care voi, cei care mi-aţi fost loiali în aceşti ani, meritaţi şi este o datorie de moralitate, conştiinţă, fraternitate, să le cunoaşteţi. Aceste adevăruri, zise tocmai acum, la acest ceas, nu sunt prezentate pentru a vă descuraja sau de a vă demobiliza în lucrarea masonică viitoare, ci tocmai pentru a înţelege şi progresa pe drumul pe care singuri vi l-aţi ales şi pe care nu trebuie să îl abandonaţi datorită unora şi altora. Abandonul este o slăbiciune a celui nepregătit pentru viaţă.

Astfel, ca Mare Maestru al Marii Loji Naţionale a României, dar şi mai înainte, când am făcut un periplu în toată ţara, din loja în loja, împreună cu fratele Nicu FILIP, am avut prilejul să fiu martor al unor dialoguri inedite, a unor reuniuni, cât mai variate, a unor deplasări în ţara dar şi în străinătate, care mi-au permis să văd, să aud opinii, puncte de vedere cu şi despre Masonerie, împotriva Masoneriei, apoi istoria, tradiţiile, arhivele masonice din ţară şi din străinătate, personalităţi, experţi pe care i-am cunoscut, pirateria masonică  pe care am întâlnit-o, s.a.m.d.

Toate acestea mi-au dat posibilitatea acum aproape de încheierea mandatului meu la o analiză şi o interpretare proprie, pe care doresc să v-o împărtăşesc, iar apoi împreună să tragem linie şi să vedem ce am făcut, ce nu am făcut, ce a făcut fiecare, ce are de făcut de acum înainte fiecare, s.a.m.d. .

Dragii mei, am fost iniţiaţi în Ritul Scoţian Antic şi Acceptat, am practicat ritualurile, unii dintre noi le ştim pe de rost, am pus suflet, am crezut în lucrarea masonică şi în Marele Arhitect al Universului, am crescut numeric, calitativ, avem recunoaşteri masonice internaţionale cu Mari Loji de peste hotare, suntem membri în Confederaţia Marilor Loji Unite ale Europei, suntem membri în Asociaţia Muzeelor, Librăriilor, Bibliotecilor, Arhivelor Masonice cu sediul la Bruxelles, (A.M.M.L.A.), suntem deja binecunoscuţi peste hotare.

Noi, voi aţi cunoscut la rându-i fraţii din Franţa, Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Liban, Brazilia, Gabon şi de pe toate continentele, a-ţi văzut şi auzit ce preocupări au, am luat act de ele, le-am aprobat şi încercat să ţinem cont de ele.

Am constituit Loji de Perfecţie în cadrul Supremului Consiliu Român al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat, unii a-ţi fost împinşi înainte, promovând spre treptele superioare, este adevărat, este totul în deplinătatea spuselor mele, acordului vostru cu toţii fiind martori ai Adevărului. Singurii prieteni, fraţi cu adevărat fiind adevărul, loialitatea, încrederea în celălalt, transparentă, cinstea, munca şi perseverenţa.

Însă sunt obligat să spun că Masoneria speculativă este ca o cale fără ieşire. Se vorbeşte şi iar se vorbeşte şi nimc nu se face pentru zidirea interioară, în opinia mea se pierde timpul. Se spune că Masoneria este elitista, toţi crezând că după ce intri în Masonerie găseşti toate elitele sociale, culturale, politice, financiare, etc.

Trebuie să ştiţi că în Masonerie cuvântul elite nu se referă la viaţa profană pe care noi o delimitam de viaţă iniţiatică, în Masonerie elita vine de la verbul “a alege”, adică se referă la aleşi.

Aşadar, trebuie să ştiţi că nu orice piatră, indiferent de natura ei, este aptă a fi tăiată, şlefuită, prelucrata, pentru a-i reda formă cubică, formă utilă la construcţia Templului interior, neconstruit de mână de om.

Să nu uitaţi vechea afirmaţie a şcolii pitagoreice care zice: “Nimeni nu poate intra aici, dacă nu este geometru”. De aceea este strictamente necesar ca aspirantul să fie dotat dintr-un început cu calităţile necesare pentru a fi acceptat în şcoala iniţiatică care se cheamă Masonerie.

Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris-Bucureşti va concepe cursuri pregătitoare pentru toţi cei care aspiră la Iniţiere. După absolvirea cursurilor, care vor constitui adevărate filtre pentru intrarea în Arta Regală, respecatnd astfel zicalabiblică: “…mulţi chemaţi, puţini aleşi”, aceşti puţini aleşi în creuzetul Centrului Regional de Studii Francmasonice Paris-Bucureşti, vor constitui viitoarele lumini ale lojilor româneşti şi din Masoneria Universală.

Este ca şi în artă sau oricare alt domeniu, nu toţi au talent pentru a dezvolta cu succes, muzică, sculptură, etc.

Trebuie să vă reamintesc, că sunt de acord să aibă acces la iniţiere, respectiv la misterele minore cât mai mulţi, dar  Masoneria nu reprezintă calea largă despre care scriu Evangheliile, ci pe cea îngustă, cea a iniţierii reale şi nu a celei virtuale, cea a misterelor minore la care ar putea ajunge doar cei aleşi.

Masoneria nu face altceva decât să readucă pe om prin intermediul lucrării individuale, personale, efectuate în baza simbolurilor construcţiei fizice, materiale, în stadiul primordial, adică în stadiul pre-adamic, pur, aşadar cel de dinainte de păcatul primordial. Acestea sunt misterele minore, ale vechilor şcoli iniţiatice, simbolizate de punctul de intersecţie între braţul orizontal şi cel vertical al crucii.

La fel ca şcolile antice şi Masoneria caută să aducă pe om în stadiul său primordial de puritate spirituală, ceea ce misterele minore antice urmăreau de asemenea să realizeze. Aici s-ar putea face comparaţie cu un rău: către vărsare, apele sunt murdare şi pline de aluviuni. În schimb către izvoare, apele sunt pure şi cristaline. Masoneria nu face decât să aducă pe om către izvoarele sale, unde malul tuturor impurităţilor spirituale şi materiale nu mai există. Omul trăieşte în condiţii excelente, aproape perfecte şi se poate comunica direct cu Creatorul, ca şi biblicul Adam, înainte de comiterea păcatului primordial. Este ceea ce Guenón explica prin simbolismul crucii, mai precis prin explicarea simbolică a celor două braţe perpendiculare ale acesteia.

Misterele majore, sau braţul vertical al crucii, nu constituie Masonerie ci se ocupă mai mult de chestiuni esoterice. În Masonerie se constituie tradiţia biblică, creştină.

Între discipolii lui Iisus, nu toţi erau pregătiţi ca să înţeleagă în mod direct învăţătura lui atunci, Marele Iniţiat, Nazarineanul, le vorbea în parabole, în pilde, care pentru noi nu sunt altceva decât instrumente ritualistice de construcţie operativă a  Masoneriei de azi.

Masoneria are rădăcini în epoca de dinaintea Creaţiei omului, adică atunci când Dumnezeu, a creat Universul, numai că noi astăzi o cunoaştem ca fiind produsul activităţilor constructive ale vechilor călugări benedictini din Franţa, Spania secolelor 8 şi 9 , era actuală.

Trebuie să ştiţi, că Masoneria de azi reprezintă o îngemănare între tradiţia ebraică veche, cuvintele sfinte şi cele de trecere, toate fiind de origine ebraică, în schimb Templul masonic cu întregul lui simbolism, sunt de origine creştină, şi reprezintă uniunea între om care este micro-universul cu macrouniversul.

Am să mă opresc aici, concluzionându-vă următoarele :

– calea largă de care v-am vorbit este pentru fraţii care au intrat în Masonerie, dar Masoneria nu a intrat în ei.

– un uriaş avantaj pe care îl avem noi francmasonii români, este acela că lucrăm într-un mediu în general foarte spiritual, cel al credinţei în Dumnezeu, al religiei ortodoxe, ceea ce este extrem de important.

Un rol deosebit în unitatea şi continuitatea neamului daco-românesc, l-a avut Biserica Ortodoxă. Întrebaţi-i pe cei care locuiesc prin alte ţări, cu populaţie de alte religii, ce simt ei şi dacă există o diferenţă spirituală între ei şi noi.

Dragii mei, dacă în alte religii, Dumnezeu se studiază, în ortodoxism, Dumnezeu se simte, ceea ce este exact ce îşi doreşte şi ce trebuie să practice Masoneria de la noi, să simţim Divinitatea din noi. 

În ortodoxism Dumnezeu se simte şi de acest fel de simţiri avem nevoie noi, că masoni contructori. Pentru că dacă ajungem să îl simţim pe Dumnezeu în noi, suntem capabili să îl şi înţelegem pe Marele Arhitect. De aceea afirmăm că Masoneria din lumea ortodoxă trebuie să fie o Masonerie mult mai operativă decât cea din lumea altor religii, deci mult mai folositoare omului conştient de necesităţile sale spirituale. Cred că uşor, uşor, lumea raţională occidentală se va întoarce cu faţa către lumina spiritualităţii orientale.

Să ne amintim aici doar de principiile monadei, al unicităţii, al contopirii cu Dumnezeu. Apoi, să nu se uite, în afară de cel de mai sus, că suntem urmaşii unei culturi multimilenare, cam 7000 de ani, ale tracilor şi geto-dacilor, vezi Plăcuţele de la Tartaria, vezi Gânditorul de la Hamangia, vezi Statuetele Feminine din lut de la Muzeul Dunărea de Jos din Călăraşi. Acest lucru este extraordinar şi dacă îl aducem  şi pe Zamolxe, pe Meşterul Manole, dragii mei frati, sunt puternic convins că numai cunoscând toate aceste în primul rând noi, francmasonii din România şi apoi toţi cei de peste hotare, vom promova o Masonerie de tradiţie, o Masonerie esoterică, contribuind astfel cu succes la îmbunătăţirea relaţiilor sociale, în România.

Masoneria de tradiţie se referă la Masoneria ca instrument de modelare a omului prin eforturile pe care el însuşi trebuie să le depună, utilizând simboluri luate din activitatea fizică a constructorilor. Cum omul ca micro-univers aparţine marelui Univers, este de la sine înţeles că tot ce este legat de persoana umană, atât spiritual cât şi material, trebuie să fie în strictă armonie cu legile macro-universului. În acest sens simbolismul Templului este grăitor. Cine se dedica în cunoaşterea legilor universului, înţelege şi ce se petrece cu el însuşi. Expresia VITRIOL (cu care candidatul ia contact chiar din primul moment – în Camera de reflecţie) este esenţială pentru întreaga carieră masonică. Fără a ne face o introspecţie (vizită interioară) nu ne putem cunoaşte şi nu putem construi nimic în noi înşine, căci nu cunoaştem materialul (calitatea Pietrei simbolice) din care suntem alcătuiţi. În acesta şi rezidă adevăratul secret masonic: în modul cum unul, cunoscându-se pe el însuşi prin intermediul metodelor gnostice (litera G din centrul stelei înflăcărate) încearcă să se autoperfecţioneze. Metoda de creştere interioară este unică şi personală şi nu se poate transmite sau primi din afară. Este tipică individului însuşi, fiind această legată de tot ceea ce îl defineşte pe el şi numai pe el că persoană.

Rog din sufletul pe toţi francmasonii români, să nu se piardă pe drumul Masoneriei speculative, foarte răspândite în Europa, dar care nu este pentru ortodocşi.

Între vechii masoni au existat şi încă mai există preoţi, filosofi, toţi buni romani. Este bine că pe aceştia să îi căutăm, consultăm, ascultăm, pentru a face primii paşi în formarea unei baze de date, pentru frumoasă zidire spirituală ce suntem dispuşi să o împlinim, toţi cei din Marea Lojă Naţionale a României.

Este absolut necesar ca să cunoaştem pe toţi cei care aparţin sau au aparţinut unei sfere de viaţa spirituală puternică, domeniu de care are nevoie Masoneria în România. ​

Legenda Meşterului Manole este emblematica pentru Francmasoneria românească. ​

Îndrăznesc să afirm că ar trebui analizate legendele noastre şi din punct de vedere masonic. De asemenea o sursă importantă de mister masonic o reprezintă şi creaţia lui Eminescu sau a oricărui alt poet român de tendinţa ezoterică, care de asemenea mi se pare interesant de analizat. 

Eminescu, masonul fără şorţ, prin meditaţiile lui asupra Demiurgului şi renaşterea sufletului, ce se desprind din poeziile sale filosofice, pur şi simplu te cutremură. Eminescu, a fost un foarte bun român, plin de spiritualitate. Recomand o Planşa de Arhitectură, cu titlu : «Simţirea Masonică a lui Eminescu ». Nicolae Iorga consemna în 1934: “Eminescu stăpânea cu desăvârşire cunoştinţa trecutului românesc şi era perfect iniţiat în istoria universală”. Istoricul Nicolae Iorga susţinea că două mari genii a născut poporul român: Zamolxis şi Eminescu. 

Cred că se vor obţine rezultate spectaluloase. Să nu uităm că legendele sau miturile, cum li se mai zice, sunt unelte importante în formarea masonului. Interesanţi mi s-ar mai părea doi gânditori români: Mihail Vâlsan, care a colaborat cu Guenón şi Matila Ghyka. Mircea Eliade a fost un specialist în studiul religiilor, ori Masoneria şi religia sunt entităţi situate la doi poli diferiţi. Vă ofer aici numai două exemple: 1- religia se bazează pe elementul pasiv (Aşa a vrut Dumnezeu!), pe când Masoneria pe elementul activ (un proces de iniţiere care deschide poarta lucrului cu tine însuţi, VITRIOL, etc); 2- religia este destinată celor mulţi, pe când Masoneria celor puţini, dar făcuţi pentru a o înţelege, adică unei elite, etc.  ​                                                 Totuşi importante sunt şi contactele cu Masoneria din ţările ortodoxe şi toate celelalte religii ca să ne lămurim ce şi cum gândesc şi fraţii de acolo. Asta doar că acumulare de date şi nu cu scopul de a crea un patron valabil pentru România, căci fiecare ţară are specificul ei cultural şi spiritual.  Într-un fel este ca şi cu secretul masonic însuşi, despre care scriam mai sus: nu se poate divulga, transmite sau învaţa, pentru că te reprezintă numai pe tine că persoană. Este unic ca o amprentă digitală.

Cer tuturor fraţilor să nu accepte nu ştiu ce insigne în piept, inele scumpe pe degete, sorturi care mai sofisticat brodate, altibilduri lipite pe maşini, un fariseism întreg, merg la procesiuni de tot felul şi cu toţi sfinţii numai ca să fie văzuţi de ceilalţi şi în realiatate, nu au credinţă, s.a.d.m.d.

Dacă îi întrebi, de exemplu, care sunt Marile Lumini ale Masoneriei, te privesc într-o parte şi spun ca  Maestru Venerabil, Primul şi al Doilea Supraveghetor. Ce Oroare!

Dacă îi întrebi câte planşe de arhitectură au făcut sau câte cărţi masonice au în biblioteca personală, o să se bâlbâie.

Francmasoneria a deviat în alte direcţii, acele ale comerţului, trambulinelor de tot felul, câştigurilor cât mai variate, astfel că cei mai mulţi, nu au nicio ţintă, niciun obiectiv, niciun ideal, totul este o regie şi o comicărie.

Toate acestea au generat un fenomen, o formă de a fi extrem de periculoasă, căci crează apatie şi dezgust şi poate duce chiar la sucombarea Masoneriei în ţara noastră. ​

Atenţie, fraţii mei !!!

Apelul meu către toţi francmasonii este acela că orgoliile, egoismul şi ambiţiile profane să nu îşi facă locul printre noi, să construim continuu, printr-o lucrare masonică rituală, morală, spirituală, tradiţională şi independentă, un templu interior stralucitor, luminos şi veşnic.

Se impune a privi cu alţi ochi Masoneria universală şi nu cu ceide acum 300 de ani în urmă, astfel că Masoneria româna, trebuie armonizata şi cu ideile ortodoxismului local, care ar facilita schimbări productive în ţara noastră, astfel că se poate consolida o Masonerie regională pe criteriile spiritualităţii filocaliei creştine.

Noi, francmasonii români trebuie să gândim şi să construim o Masonerie pentru români, adică pe înţelesul românilor şi în dependenţă directă de cultura noastră milenară. 

Cred că este inutil ca să se bată apa în piuă cu morala şi etica, aşa cum o fac majoritatea fraţilor din lumea întreagă. Noi suntem români spirituali, fii ai dacilor, închinători la un Dumnezeu unic şi nevăzut.

Trebuie să ţinem sus flacăra învăţăturii masonice milenare.Trebuie să lucrăm  pentru adaptarea în ţara noastră a unei Masonerii cât mai pure, care să asigure creşterea noastră spirituală pe drumul misterelor. Am fost un mare popor !

Edificările de temple ale tracilor şi geto-dacilor de acum 5-7 miide ani, nu le putem considera Masonerie pură?

Noi, francmasonii români trebuie să ne strângem în colocvii naţionale şi să ne concentrăm atenţia şi eforturile în edificarea şi fortificarea Francmasoneriei într-un model cu tradiţii specifice româneşti.

Eu şi cu fraţii din Marea Lojă Naţională a Românie mergem numai înainte, ca iniţiaţi. Am depus un jurământ, respectăm cu stricteţe regulamentele  masonice, universal acceptate şi mergem numai în sensul acelor de ceasornic, niciodată invers, niciodată înapoi, noi totdeauna mergem de la întuneric spre lumină, de la luna spre soare, de la rău spre bine, deci trebuie să mergem numai şi numai înainte.

Aud voci ale unor fraţi din alte Mari loji, spunând ca să ne unim.Eu le spun la toţi, dar noi nu suntem despărţiţi, Francmasoneria este una, nu există două sau trei francmasonerii, ea este universală şi întreaga lucrare o consacram şi proclamăm întru Gloria Marelui Arhitect al Universului şi nu întru gloria vreunui grup de interese condus de X sau de Y sau de Anglia, America sau Honolulu.

Dacă toate zise în această planşă, reprezintă interes şi pentru fraţii din alte Mari Loji se regăsesc cu sufletul şi credinţa în Marele Arhitect al Universului, să vină aici, la lumină, spre lumină, spre acolo unde mergem şi noi.

Obsesia unora de a merge mai înapoi, să ne unim, cu cei din Marea Lojă Naţională din România, este satiră şi umor, niciodată noi nu vom merge înapoi, ci întotdeauna înainte.

​Să vină ei spre noi şi împreună înainte, cu toţii vom întinde mâinile spre cerul înstelat, dorind să ne cunoaştem fraţii, iar sufletele noastre vor oglindi sinceră voinţa de Unire cu Marele Cretor, Marele Arhitect al Universului.

Iată, aceasta este Marea Unire la care trebuie să tânjim noi toţi iniţiaţii români. Anul acesta este un an al încercării pentru mulţi şi doresc ca Marea Lojă Naţională a României, care înseamnă sufletul meu, truda mea, credinţa mea, familia mea, să parcurgă în unitate, înţelepciune, raţiune, orice obstacol, aşezând mai presus de toate Templul Masonic, la care construiesc de mii de ani, generaţii după generaţii.

Glorie Muncii, iar Glorie Muncii noastre, Întru Gloria Marelui Arhitect al Universului! Creaţia lui Dumnezeu încă nu este dezvăluită pe deplin omului, de aceea trebuie să fim extrem de precauţi şi să nu criticăm niciodată Biblia, care este maniera progresivă şi se dezvăluie în timp omenirii.

Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să vă dea sănătate şi putere pentru a aduce cât mai curând lumina Marelui Arhitect al Universului în inimile românilor de pretutindeni, spre binele lor personal şi al ţării noastre întregi.Marele Ahitect al Uiversului să binecuvânteze familiile noastre, Ordinul şi ţara noastră.

Am zis !

Viorel DANACU

Mare Maestru